Sistemul național de învățământ
Sistemul naţional de învăţământ este constituit din ansamblul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de stat şi private de diverse tipuri, niveluri şi forme de organizare a activităţii de instruire şi educare.
Sistemul naţional de învăţământ este structurat în niveluri educaţionale, astfel încât să fie asigurată coerenţa instrucţiei şi educaţiei conform particularităţilor de vârstă şi individuale ale elevilor şi studenţilor.
Sistemul național de învățământ cuprinde următoarele niveluri:
educația timpurie (3 luni-6 ani), formată din învățământul antepreșcolar (3 luni-3 ani) și învățământul preșcolar (3-6 ani), ambele cuprinzând grupa mică, grupa mijlocie și grupa mare.
învățământul primar, cu durata de 5 ani, care cuprinde clasa pregătitoare și clasele I-IV.
învățământul gimnazial, cu durata de 4 ani, care cuprinde clasele V-VIII.
învățământul liceal, cu o durată, de regulă, de 4 ani.
învățământul postliceal, inclusiv prin învățământul terțiar nonuniversitar, cu durată între 1 și 3 ani.
Educația timpurie (de la 3 luni la 6 ani, ISCED 0)
Educația timpurie (de la 3 luni la 6 ani), formată din:
nivelul antepreșcolar (3 luni—3 ani) si,
învățământul preșcolar (3—6 ani),
ambele cu câte trei grupe de nivel
grupa mică
grupa mijlocie
grupa mare.
Învățământul primar (ISCED 1)
Învățământul primar (ISCED 1) cuprinde:
clasa pregătitoare
clasele I—IV.
Trecerea de la învăţământul primar la cel gimnazial este condiţionată numai de promovarea învăţământului primar.
Învățământul gimnazial (ISCED 2)
Învățământul gimnazial (ISCED 2) cuprinde clasele V—VIII. Accesul la nivelul superior se realizează prin examen de evaluare națională și de admitere la liceu, în baza cărora absolvenții clasei a VIII-a sunt înscriși în învățământul liceal.
Învățământul liceal (ISCED 3)
Învățământul liceal se organizează în licee teoretice, licee vocaționale și licee tehnologice și cuprinde clasele a IX-a-a XII-a pentru învățământul cu frecvență și clasele a IX-a-a XIII-a pentru învățământul cu frecvență seral și învățământul cu frecvență redusă.
În cadrul învățământului liceal funcționează trei filiere distincte:
filiera teoretică, cu profilurile umanist și real;
filiera vocațională, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic și pedagogic;
filiera tehnologică, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale și protecția mediului.
Finalizarea a cel puțin 3 ani în filiera tehnologică sau a 4 ani în cea vocațională sau teoretică sau în învățământul tehnologic special conferă elevului o calificare de nivel 3, conform Cadrului național al calificărilor, și acces direct pe piața muncii, în baza unor probe profesionale specifice sau a unui examen de certificare a calificării profesionale.
Elevii din filiera tehnologică pot continua studiile în cadrul aceluiași liceu, în vederea participării la examenul de bacalaureat. Promovarea examenului de bacalaureat le conferă o calificare de nivel 4, conform Cadrului național al calificărilor.
Învățământul preuniversitar tehnologic poate fi organizat și în sistem dual, în unități de învățământ de stat și/sau particulare pentru învățământul liceal, în școli postliceale cu personalitate juridică ori în colegii terțiare nonuniversitare care funcționează în cadrul instituțiilor de învățământ superior.
Învățământul terțiar nonuniversitar (ISCED 4)
Învățământul terțiar nonuniversitar (ISCED 4) cuprinde învățământul postliceal.
Învățământul postliceal se organizează pentru calificări profesionale înscrise în Registrul național al calificărilor, stabilite de Ministerul Educației și aprobate prin hotărâre a Guvernului.
Învățământul postliceal se organizează în școli postliceale cu personalitate juridică sau ca structuri fără personalitate juridică în cadrul liceelor cu personalitate juridică ori în colegii terțiare nonuniversitare care funcționează în cadrul instituțiilor de învățământ superior, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului educației.
Învățământul postliceal are o durată de 1-3 ani, în funcție de complexitatea calificării și de numărul de credite ECTS în învățarea pe tot parcursul vieții.
Organizarea și funcționarea învățământului postliceal din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională se realizează în conformitate cu regulamentul-cadru aprobat prin ordin al ministrului de resort, stabilit în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educației.
Statul susține și stimulează, inclusiv financiar, programe de studiu pentru învățământul postliceal în parteneriat public-privat.
Admiterea în învățământul postliceal se face în conformitate cu criteriile generale stabilite prin ordin al ministrului educației. Unitățile/Instituțiile de învățământ postliceal elaborează, în baza criteriilor generale, metodologii proprii de admitere.
Pot să se înscrie în învățământul postliceal, absolvenții de liceu, cu sau fără diplomă de bacalaureat. În cazul învățământului postliceal, organizat pentru calificări de nivel 5, conform Cadrului național al calificărilor, probele de admitere pot viza și recunoașterea unor competențe necertificate, dobândite în mod nonformal și informal.
Învățământul postliceal se încheie cu un examen de certificare a calificării profesionale. Modul de organizare și desfășurare a examenului de certificare a calificării profesionale se stabilește prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educației.
Pentru absolvenții cu diplomă de bacalaureat, creditele pentru educație și formare profesională obținute în învățământul postliceal pot fi recunoscute de către universități, în baza deciziilor senatului universitar, ca unități de credite de studii transferabile pentru nivelul licență.
Reglementările privind organizarea învățământului liceal tehnologic dual se aplică în mod corespunzător și învățământului postliceal dual.
Școlile de maiștri sunt școli postliceale.
Învățământul superior (ISCED 5-8)
Învățământul superior (ISCED 5-8), se organizează doar în organizații furnizoare de educație și instituții de învățământ superior care au obținut autorizarea de funcționare provizorie sau acreditarea, în conformitate cu prevederile legale.
Instituțiile de învățământ superior pot fi de stat, particulare și confesionale. Aceste instituții au personalitate juridică, au caracter nonprofit și sunt apolitice.
Instituțiile de învățământ superior de stat, respectiv particulare și confesionale, pot înființa, prin hotărârea senatului universitar, în urma evaluării externe, conform prevederilor legale privind asigurarea calității în învățământul preuniversitar, unități de învățământ preuniversitar de stat, respectiv particulare și confesionale, după cum urmează:
pentru învățământul antepreșcolar și preșcolar, unități fără personalitate juridică, în structura instituțiilor de învățământ superior;
pentru învățământul primar, gimnazial și liceal, unități cu personalitate juridică, în subordinea instituțiilor de învățământ superior;
pentru învățământul postliceal, colegii terțiare nonuniversitare, fără personalitate juridică, în structura instituțiilor de învățământ superior.
Unitățile de învățământ preuniversitar, înființate de instituțiile de învățământ superior, sunt unități de învățământ de stat, finanțate din bugetul de stat prin contractele instituționale încheiate de instituțiile de învățământ superior cu Ministerul Educației, la nivelul standardelor de cost specifice pentru învățământul preuniversitar, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
Cifra de școlarizare și mecanismul de finanțare pentru învățământul postliceal, organizat la nivelul colegiilor din cadrul instituțiilor de învățământ superior de stat, se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Unitățile de învățământ preuniversitar înființate în structura instituțiilor de învățământ superior de stat sunt componente organizatorice, fără personalitate juridică, care se includ, de drept, în rețeaua școlară de la nivelul învățământului preuniversitar, pe baza deciziei rectorului și a ordinului ministrului educației de autorizare de funcționare provizorie/acreditare, comunicate autorităților administrației publice locale și inspectoratelor școlare județene/al municipiului București.
Formarea inițială, în învățământul superior, se realizează prin programe de studii universitare organizate pe 4 cicluri, după cum urmează:
ciclul scurt, în cadrul căruia se organizează programe de studii universitare de scurtă durată;
ciclul I - în cadrul căruia se organizează programe de studii universitare de licență;
ciclul II - în cadrul căruia se organizează programe de studii universitare de masterat;
ciclul III - în cadrul căruia se organizează programe de studii universitare de doctorat.
Formele de organizare a programelor de studii sunt:
cu frecvență, caracterizată prin activități de învățământ și/sau de cercetare programate pe întreaga durată a unei zile, specifice fiecărui program de studii universitare, respectiv ciclu de studii universitare, aproximativ uniform distribuite săptămânal/zilnic pe parcursul semestrului și care presupune întâlnirea studenților cu cadrele didactice și de cercetare în spațiul universitar. Unele activități de învățământ și/sau de cercetare din cadrul programelor de studii organizate la forma de învățământ cu frecvență se pot desfășura în mod sincron, prin utilizarea unor resurse electronice, informatice și de comunicații specifice, prevăzute în standardele de calitate elaborate și aprobate de ARACIS în mod diferențiat pentru fiecare domeniu de studii;
cu frecvență redusă, caracterizată prin activități dedicate mai ales unor cursuri de sinteză și pregătirii aplicative, programate în mod compact și periodic, presupunând prezența fizică în spațiul universitar a studenților și cadrelor didactice de predare, completate de alte mijloace de pregătire specifice învățământului la distanță, precum cele realizate prin intermediul unor resurse electronice, informatice și de comunicații specifice;
la distanță, caracterizată prin utilizarea unor resurse electronice, informatice și de comunicații specifice, activități de autoînvățare și autoevaluare, completate de activități specifice de tutorat, presupunând o combinație de activități educaționale și de cercetare la distanță și față în față.
Admiterea în învățământul superior de stat, particular și confesional pentru fiecare ciclu și program de studii universitare este de competența fiecărei instituții de învățământ superior și se organizează pe baza regulamentelor specifice privind organizarea și desfășurarea procesului de admitere stabilite de fiecare instituție de învățământ superior, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Ministerul Educației elaborează metodologia-cadru de organizare a procesului de admitere în învățământul superior.
Pot participa la admiterea în ciclul I de studii universitare absolvenții de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă.
Statul asigură acces echitabil în învățământul superior, fără nicio formă de discriminare, cetățenilor României, cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, cetățenilor statelor aparținând Spațiului Economic European și ai Confederației Elvețiene, precum și cetățenilor britanici și membrilor familiilor acestora, ca beneficiari ai Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice 2019/C 384 I/01.
Educația adulților/ Învățarea pe tot parcursul vieții
Învățarea pe tot parcursul vieții, în sensul prezentei legi, cuprinde:
învățământul preuniversitar;
servicii de consiliere și orientare în carieră;
recunoașterea competențelor dobândite în contexte nonformale și informale;
activități pentru tineret.
Învățarea în contexte formale se realizează și în unități și instituții de învățământ preuniversitar.
Învățarea în contexte nonformale se realizează și în centre de îngrijire și protecție a copilului, palate și cluburi ale elevilor sau alte entități prevăzute în legislație.
Unitățile și instituțiile de învățământ, de sine stătătoare sau în parteneriat cu autoritățile locale și alte instituții și organisme publice și private: case de cultură, furnizori de formare continuă, parteneri sociali, centre de tineret, organizații neguvernamentale și altele asemenea, pot organiza la nivel local centre comunitare de învățare permanentă, pe baza unor oferte de servicii educaționale adaptate nevoilor specifice diferitelor grupuri-țintă interesate.
Centrele comunitare de învățare permanentă se înființează de către autoritățile administrației publice locale în parteneriat cu furnizorii de educație și formare. Acestea au rolul de a implementa politicile și strategiile în domeniul învățării pe tot parcursul vieții la nivelul comunității.
Finanțarea centrelor comunitare de învățare permanentă se face din fonduri publice și private, în condițiile legii. Toate veniturile obținute de centrele comunitare de învățare permanentă sunt venituri proprii și rămân la dispoziția acestora.
Ministerul Educației, împreună cu Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, cu Ministerul Culturii și cu Autoritatea Națională pentru Calificări, stabilesc normele metodologice de elaborare a statutului și rutei de profesionalizare a personalului care lucrează în domeniul educației pe tot parcursul vieții, aprobate prin hotărâre a Guvernului.
(Actualizare din aprilie 2024)
.