Înca din 2013 guvernul României a luat in discutie posibilitatea de a introduce burse diferențiate pentru studenții care urmează specializări cerute pe piața muncii. Asta fiindcă multi tineri urmează scoli si universităti care le oferă sansa obtinerii unei diplome care “sună foarte bine”, dar care nu le oferă nicio sansă de a găsi un loc de muncă. De exemplu, multi tineri consideră că e ceva deosebit să termini o facultate care iti oferă o diplomă de “Manager”, dar putini stiu că la varsta de 23-24 de ani, cel putin in Romania, sansele de angajare pe o functie de conducere sunt aproape nule.
Fenomene similare se mai intamplă si in alte tări europene si tocmai de aceea Uniunea Europeană subliniază mereu necesitatea corelării învățământului universitar cu abilitățile cerute de angajatori. Grav pentru noi este faptul ca în 2013, atunci când ministrul educatiei anunța posibile burse diferențiate pentru studenți, 17,3% din tinerii României nu erau încadrați profesional și nu urmau niciun program educațional sau de formare profesională.
Potrivit raportului Comisiei Europene din 2014 in România participarea la activități de învățare pe tot parcursul vieții continuă să fie printre cele mai scăzute din UE.
Interesul autoritatilor pentru solutionarea problemelor tinerilor este scăzut si pe langă asta, deoarece Guvernul României nu cunoaște suficient de bine care sunt cerințele pieței muncii, mulți absolvenți de universități ajung să își găsească un loc de muncă în profesii care fie nu corespund pregătirii lor, fie sunt sub nivelul lor de calificare.
O cale de a rezolva problema angajarii tinerilor absolventi ar putea consta în implicarea directă a angajatorilor în sistemul de pregătire și educație.
Un exemplu pozitiv il constituie școlile profesionale de scurtă durată. Înființat în 2012, învățământul profesional de 2 ani s-a desfășurat numai în școlile unde a existat un contract cu o firmă, la care elevii au facut practică și la care aceștia au prioritate la angajare, după finalizarea studiilor. Rezultatul primei generații de absolvenți la Școala Profesională Germană Kronstadt din Brașov – prima în sistem dual din România – este impresionant: 104 din 111 elevi ai primei serii de absolvenți vor avea loc de muncă la companiile în care au efectuat pregătirea.
Din păcate analizele efectuate de Comisia Europeană au arătat că relevanța învățământului profesional „pentru piața forței de muncă și implicarea întreprinderilor în învățarea la locul de muncă și în ucenicii rămân la un nivel scăzut”.
O altă problemă in România constă in faptul că „rata de părăsire timpurie a școlii este în continuare una dintre cele mai ridicate din UE și în prezent este mai ridicată decât cea înregistrată în 2010, populația romă fiind în mod special afectată de acest fenomen”. Este nevoie de o abordare sistemică a problemei abandonului școlar în sensul măsurilor sociale cu caracter de sprijin al categoriilor defavorizate.
Raportul CE recomandă Guvernului „să asigure creșterea calității și a accesului la învățământul profesional și tehnic, la ucenicii, la învățământul terțiar și la învățarea pe tot parcursul vieții și să le adapteze la necesitățile pieței forței de muncă”.
Toate aceste deziderate nu pot fi însă atinse fără o coerență sporită a programului de reformă și o continuitate a politicilor aplicate de guvernele României.
Mai multe informatii pe site-ul Comisiei Europene: http://ec.europa.eu/romania/news/articole_si_dialoguri/14102014_problemele_sistemului_romanesc_de_educatie_ro.htm"; target="_blank">http://ec.europa.eu/romania/news/articole_si_dialoguri/14102014_problemele_sistemului_romanesc_de_educatie_ro.htm