Ocupaţia îngrijitor de bătrâni la domiciliu presupune o sferă largă de competenţe pentru desfăşurarea activităţii de îngrijire.
Îngrijitorul de bătrâni la domiciliu trebuie să-şi dovedească competenţele în principal la aplicarea normelor de igienă atât pentru persoana asistată cât şi pentru propria-i persoană, la mobilizarea şi transportul persoanei asistate, la alimentaţia şi administrarea alimentelor şi la supravegherea permanentă a stării de sănătate a persoanei asistate.
Deşi sfera de competenţe este aceeaşi pentru îngrijirea bătrânilor şi a copiilor, cunoştinţele, deprinderile şi aptitudinile îngrijitorului la domiciliu trebuie să fie diferite.
Astfel, pentru îngrijirea copiilor, îngrijitorul la domiciliu trebuie să aibă cunoştinţe medii de cultură generală pentru a lărgi universul de cunoaştere a copiilor, să ştie să dea explicaţii şi să răspundă în orice moment la întrebările copiilor, să aibă imaginaţie, atenţie distributivă, să fie o fire veselă şi să aibă disponibilitate pentru îngrijirea copiilor.
Îngrijitorul de bătrâni la domiciliu necesită cunoştinţe medii din sfera medicală, răbdare, calm şi abilitatea de combinare a programului zilnic de îngrijire, obligatoriu, cu alte activităţi de relaxare pentru a asigura starea de confort a bătrânului asistat.
Deoarece activităţile specifice se desfăşoară în permanentă colaborare cu persoana asistată / familia / echipa medicală, comunicarea la locul de muncă contribuie la buna desfăşurare a activitãţilor specifice.
